Ce spune Biblia despre rugăciunile și cererile aduse la închinarea comună?

Întrebare:

De un an de zile frecventez o biserica unde fratii fac duminica dimineata numai indemnuri la multumire si lauda. Credeti ca este corect? Eu am adus indemnuri la cereri si rugaciuni si au spus ca sa nu mai vin cu asemenea indemnuri decit numai daca sunt cazuri speciale. Vă multumesc.

Nu am mai auzit așa ceva și chiar am rămas uimit pentru că toată Scriptura ne învață să aducem înaintea lui Dumnezeu și cererile noastre împreună cu mulțumirile. De altfel, însuși cuvântul “rugăciune” implică cerere, pentru că vine de la rădăcina “rugă”, adică a ruga, a cere.

Să facem în toată vremea rugăciuni și cereri

Domnul Isus ne-a învățat să ne rugăm și să aducem cererile noastre înaintea Tatălui ceresc și tot așa ne-au învățat și apostolii să facem. În Epistola către Efeseni, când descrie armura duhovnicească în care trebuie să stea îmbrăcat fiecare creștin, Apostolul Pavel încheie astfel:

Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi cereri. Vegheaţi la aceasta, cu toată stăruinţa, şi rugăciune pentru toţi sfinţii şi pentru mine, ca ori de câte ori îmi deschid gura să mi se dea cuvânt, ca să fac cunoscut cu îndrăzneală taina Evangheliei, al cărei sol în lanţuri sunt; pentru ca, zic, să vorbesc cu îndrăzneală, cum trebuie să vorbesc.

Rugăciune comună în Biserică

Acesta este un imperativ, o poruncă, un îndemn, ca să facem în toată vremea (și cu atât mai mult când ne adunăm împreună la închinare) tot felul de rugăciuni și cereri. Dar, atenție, autorul mai spune ca aceste rugăciuni să fie făcute prin Duhul, adică să cerem lucruri care sunt plăcute Duhului Sfânt și care exprimă trăirea și năzuința noastră duhovnicească, pentru că oamenii duhovnicești se gândesc la lucrurile de sus, le doresc și le cer. Un exemplu de cerere prin Duhul este chiar cea pe care o face Apostolul Pavel când le cere efesenilor să se roage pentru toți sfinții și pentru el ca ori de câte ori deschide gura să i se dea Cuvânt și să propovăduiască cu îndrăzneală Evanghelia. De două ori spune “cu îndrăzneală” arătând că aceasta este nevoiea pentru care se roagă și acestea este lucrul duhovnicesc pe care îl dorește  – îndrăzneală și înțelepciune să vestească Evanghelia. Dar va întreba cineva…

Cum este să te rogi și să ceri altfel decât prin Duhul Sfânt?

Destinatarii Epistolei lui Iacov erau oameni care nu se rugau prea mult, dar dacă și se rugau, se pare că aduceau cereri care nu erau prin Duhul, ci din firea lor păcătoasă afectată de lăcomie și plăceri trupești. Iată ce le-a scris lor Sfântul Iacov:

De unde vin luptele şi certurile între voi? Nu vin oare din poftele voastre, care se luptă în mădularele voastre? Voi poftiţi, şi nu aveţi; ucideţi, pizmuiţi, şi nu izbutiţi să căpătaţi; vă certaţi şi vă luptaţi, şi nu aveţi, pentru că nu cereţi. Sau cereţi, şi nu căpătaţi, pentru că cereţi rău, cu gând să risipiţi în plăcerile voastre. (Iacov 4:1-3)

Acești creștin se pretindeau a fi ucenicii Domnului Isus dar nu erau interesați de răspândirea Evangheliei. Unica lor preocupare era câștigul material și trăiau în felul celorlalți oameni, ca și păgânii. În loc să-și unească eforturile ca să vestească mesajul mântuirii, ei se luptau și se certau între ei pentru că poftele se luptau în mădularele lor și nu-i lăsau în pace. Ei pofteau după averi, după bani, după câștig material, după lux și pentru că nu puteau avea aceste lucruri, se certau, se invidiau, se luptau și tot nu le aveau aceste lucruri. Cei mai mulți nici nu le cereau de la Dumnezeu, dar dacă și cereau cineva din ei, nu le primeau pentru că cereau cu gând rău, ca să risipească în plăcerile lor. Vezi dacă nu cumva frații din conducerea bisericii te-au oprit să te rogi și să faci cereri la închinarea comună tocmai pentru că ceri să risipești în plăcerile tale și nu ceri prin Duhul Sfânt.

Dacă ași auzi o astfel de rugăciune în biserica pe care o păstoresc, m-ași apropia de persoana care se va ruga astfel și îi voi da învățătură din Cuvânt ca să știe cum este corect să se roage. De altfel, mi s-a întâmplat odată, fiind în altă țară, să aud rugăciunea unei femei creștine care slujea cu multă dedicare, dar care a fost afectată de învățătura rea a celor ce propovăduiesc așa numita “Evanghelie a prosperității”. Creștina aceasta se confrunta cu multe nevoi materiale dar în auzul meu a spus că se roagă ca să-i dea Dumnezeu o mașină de lux pentru că uite, ea este fiică de Împărat ( se referea la Domnul Isus) și că orice fiică de împărat trebuie să aibă doar în lucruri de lux. Când am auzit aceasta, i-am vorbit ce spune Scriptura despre rugăciune și despre felul cum trebuie să ne raportăm la lucrurile materiale și femeia a primit cu un duh blând pentru că a înțeles.

Să aducem cererile înaintea lui Dumnezeu ca să nu ne îngrijorăm

În Epistola către Filipeni, Apostolul Pavel îi învață asfel pe creștinii din acea biserică:

Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri. Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus. (Filipeni 4:6-7)

Este foarte necesar pentru creștini să-și aducă cererile la cunoștința lui Dumnezeu nu doar pentru ca să le fie împlinite acele nevoi, ci ca să nu fie copleșiți de îngrijorări. Textul spune că atunci când vin peste noi îngrijorările (dar acestea deseori vin din pricina nevoilor materiale pe care le avem) să nu rămânem în aceste stări de îngrijorare, ci să aducem cererile noastre la cunoștința lu Dumnezeu prin rugăciuni și cereri cu mulțumiri. Și mai spune Apostolul să procedăm astfel în orice lucru, deci, nu doar când avem nevoi materiale, ci în nevoi de orice fel. Primul răspuns la rugăciuni, adică primul rezultat, va fi acela că vom fi eliberați de îngrijorări și vom primi pacea lui Dumnezeu care  întrece orice pricepere omenească. Această pace ne va păzi inimile și gândurile în Hristos Isus și nu vom mai fi obsedați de îngrijorările  vieții. Dar cum se vor relata la îngrijorări cei ce sunt opriți la închinarea și rugăciunea comună să aducă la cunoștința lui Dumnezeu nevoile lor?

Cererile trebuiesc aduse înaintea lui Dumnezeu la închinarea comună ca să se roage și ceilalți creștini

În Biblie deseori suntem îndemnați să ne rugăm pentru alții iar în Epistola 1 către Timotei, Apostolul Pavel a scris:

Vă îndemn, dar, înainte de toate, să faceţi rugăciuni, cereri, mijlociri, mulţumiri pentru toţi oamenii, pentru împăraţi şi pentru toţi cei ce sunt înălţaţi în dregătorii, ca să putem duce astfel o viaţă paşnică şi liniştită, cu toată evlavia şi cu toată cinstea. Lucrul acesta este bun şi bine primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, care voieşte ca toţi oamenii să fie mântuiţi şi să vină la cunoştinţa adevărului. (1 Timotei 2:1-4)

În textul acesta sunt  trei cuvinte sinonime care pot fi trecute la categoria “cereri”. Aceste cuvinte sunt: rugăciuni, cereri și mijlociri. Suntem îndemnați să ne rugăm, să cerem și să mijlocim pentru toți oamenii și pentru cei înălțați în dregătorii ca să putem duce o viați liniștită și să putem propovădui Evanghelia iar oamenii să fie mântuiți.

Apostolul Pavel le-a solicitat sfinților să facă cereri la Dumnezeu pentru El

Am văzut deja aceasta în Epistola către Efeseni, dar a spus și în alte epistole. Iată un exemplu din scrisoarea a doua adresată tesalonicenilor.

Încolo, fraţilor, rugaţi-vă pentru noi ca Cuvântul Domnului să se răspândească şi să fie proslăvit, cum este la voi, şi să fim izbăviţi de oamenii nechibzuiţi şi răi; căci nu toţi au credinţa. (2 Tesaloniceni 3:1-2)

Cererea aceasta iarăși este  legată de propovăduirea Evangheliei. Aceasta era prioritatea cea mai mare a lui Pavel, era viața lui și aceasta trebuie să fie și viața noastră. Prioritatea propovăduirii Evangheliei trebuie să se reflecte în rugăciunile noastre.

Dragă cititorule, pentru ce te rogi cel mai mult? Ce nevoi aduci înaintea lui Dumnezeu cel mai des? Sunt acestea nevoile tale personale materiale, sau poate cele care țin de sănătatea ta, căsătorie, carieră, studii, etc.? Nu că ar fi rău să te rogi pentru aceasta sau că nu ar trebui să o faci. Dar dacă doar persoana ta și doar nevoile tale personale sunt în centrul rugăciunilor  și cererilor tale, fii sigur că ceva nu este în ordine și că nu te rogi prin Duhul, așa cum ne învață Scriptura. Cei ce se roagă prin Duhul, se roagă în primul rând pentru înaintarea Evagheliei și iau parte cu tot ce pot la această lucrare măreață de mântuire a celor pierduți. Apoi, cei care se roagă prin Duhul aduc înaintea lui Dumnezeu cereri mai întâi pentru alții, și apoi pentru nevoile lor. Și încă, cei care se roagă prin Duhul, dacă au nevoi care îi fac să se îngrijoreze, ei nu se lasă prinși în  cursa îngrijorărilor, ci aduc înaintea lui Dumnezeu toate nevoile și astfel, primesc pacea lui Dumnezeu care le păstrează inimile și gândurile în Hristos Isus.

Iată un exemplu de rugăcine comună a creștinilor din biserica primară când Apostolii Petru și Ioan au fost trași la răspundere înaintea Soborului pentru vindecarea ologului din naștere, dar mai ales pentru că propovăduiau pe Isus.

După ce li s-a dat drumul, ei s-au dus la ai lor şi le-au istorisit tot ce le spuseseră preoţii cei mai de seamă şi bătrânii. Când au auzit ei aceste lucruri, şi-au ridicat glasul toţi împreună către Dumnezeu şi au zis: „Stăpâne, Doamne, care ai făcut cerul, pământul, marea şi tot ce este în ele! Tu ai zis prin Duhul Sfânt, prin gura părintelui nostru David, robul Tău: „Pentru ce se întărâtă neamurile şi pentru ce cugetă noroadele lucruri deşarte? Împăraţii pământului s-au răsculat şi domnitorii s-au unit împotriva Domnului şi împotriva Unsului Său.” În adevăr, împotriva Robului Tău celui sfânt, Isus, pe care L-ai uns Tu, s-au însoţit în cetatea aceasta Irod şi Pilat din Pont cu Neamurile şi cu noroadele lui Israel, ca să facă tot ce hotărâse mai dinainte mâna Ta şi sfatul Tău. Şi acum, Doamne, uită-Te la ameninţările lor, dă putere robilor Tăi să vestească Cuvântul Tău cu toată îndrăzneala şi întinde-Ţi mâna, ca să se facă tămăduiri, minuni şi semne prin Numele Robului Tău celui sfânt, Isus.” După ce s-au rugat ei, s-a cutremurat locul unde erau adunaţi; toţi s-au umplut de Duhul Sfânt şi veste au Cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală. (Faptele Apostolilor 4:23-31)

În rugăciunea lor creștinii au venit înaintea lui Dumnezeu cu cereri. Ei au cerut putere ca să vestească Cuvântul cu toată îndrăzneala și au mai cerut ca Dumnezeu să-și întintă mâina și să facă tămăduiri, minuni și semne prin Numele lui Isus. Cererea lor a fost plăcută înaintea lui Dumnezeu pentru că a fost prin Duhul și rugăciunea le-a fost ascultată chiar în clipa aceea.  Așa să ne ajute Dumnezeu pe toți noi să ne rugăm.