A fost Ziua Carierei Feroviare dedicată studenților/masteranzilor CFDP la cea de-a XVI-a ediție a Conferinței de Infrastructură organizată de Club Feroviar, Carieră Feroviară în România (CFiR), Facultatea de Căi Ferate, Drumuri și Poduri și Asociația Industriei Feroviare din România. Masa rotundă organizată joi, 19.05.2022, a strâns laolaltă reprezentanți ai mediului academic, ai companiilor din industria feroviară și ai sindicatelor din domeniu. Toți cei prezenți au ridicat problema stringentă a crizei de personal și a modului cum se poate rezolva aceasta. Președintele Federației Mecanicilor de Locomotivă, Iulică Măntescu, s-a întrebat retoric cine va lucra la operarea trenurilor de lucru și a utilajelor pentru repararea căii ferate, în condițiile în care numărul absolvenților este foarte mic.
Și, într-adevăr, numărul absolvenților Facultății de Căi Ferate, Drumuri și Poduri este extrem de redus în comparație cu cererea de pe piață.
„Numărul anual al absolvenților de CFDP din cadrul universității noastre este de 25 de studenți pe an, cu mult sub cerința pieței. Cei de la Timișoara nu mai scot, iar la Iași și la Cluj-Napoca sunt foarte puțini. Dacă facem un calcul, vedem că nu sunt mai mult de 50 de absolvenți pe an”, a spus, în deschiderea dezbaterilor, conf.univ.dr.ing. Adrian Burlacu, decanul Facultății de Căi Ferate, Dumuri și Poduri din cadrul Universității Tehnice de Construcții București.
El s-a plâns de nivelul scăzut de pregătire cu care vin din liceu cei care sunt admiși la facultate: „Avem de lucru la aria cercului”. Adrian Burlacu a mai menționat faptul că mulți studenți ori abandonează, ori nu promovează din anul I în anul II și că se încearcă creșterea gradului de promovabilitate.
Ziua Carierei Feroviare în cadrul CFDP. Gabriel Popa: „România riscă să rămână fără cale ferată și fără autostrăzi”
Prof.dr.ing. Gabriel Popa, prodecanul Facultății de Transporturi din cadrul Universității Politehnica București, afirmă că „În condițiile în care toate companiile se vor confrunta în următorii ani cu masive ieșiri la pensie, România riscă să rămână fără capabilitatea de a asigura funcționalitatea sistemului feroviar. Companiile feroviare trebuie să relaționeze mai mult cu facultățile de profil în stimularea competitivității între studenți, prin realizarea de parteneriate, după modelul început de Facultatea de Transporturi din Universitatea Politehnica București. Este un proces important care necesită o disponibilitate uneori și financiară din partea companiilor. Fără o participare și o implicare a mediului economic în stimularea studenților, prin proiecte comune de cercetare și proiectare, acordarea de burse de excelentă, propunerea de teme de licență și disertație, prin angajări part-time, activitatea de practică, nu vom putea să ne atingem targeturile propuse. Avem nevoie de o nouă abordare în pregătirea studenților la care va trebui să lucrăm împreună în următorii ani”.
Pe aceeași lungime de undă s-a situat și Corneliu Vișoianu, directorul de cabinet al secretarului de stat din Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, responsabil cu sectorul feroviar, Ionuț Săvoiu. El a confirmat faptul că în prezent există un deficit important de resursă umană la nivelul companiilor feroviare de stat și private. „Degeaba facem infrastructură, dacă nu va avea cine s-o dezvolte și să o întrețină. O țară bogată nu este cea în care doar bogații au mașini, ci cea în care și bogații folosesc transportul public”, a spus el.
Adrian Burlacu, decan CFDP-UTCB: De ce să devii inginer de infrastructură?
Iulică Măntescu cere să nu se mai amâne Legea privind Statutul personalului feroviar
Iulică Măntescu, președintele Federației Mecanicilor de Locomotivă, a dezvăluit criza de personal cu care se confruntă societățile și companiile feroviare de stat.
„Media de vârstă la CFR SA este de 52 de ani. Dacă nu găsim soluții să punem oameni în loc, ne vom bloca. De aceea m-am opus încă de la bun început intrării în vigoare a legii privind interdicția cumulului pensie-salariu la stat. Doar la CFR SA sunt 6.000 de angajați în această situație. Fac apel către politicieni să nu mai blocheze Legea 195 privind Statutul personalului feroviar. Intrarea ei în vigoare ar aduce salarii ceva mai atractive inclusiv pentru ingineri, care ar avea un coeficient de ierarhizare de 2,2”, a spus liderul sindical.
El a pus punctul pe i și a arătat că principala cauză a crizei de personal din domeniul feroviar este reprezentată de salariile foarte mici. Numai la compania de infrastructură există un deficit de personal de 5.495 de persoane, dintre care 406 ingineri.
Ziua Carierei Feroviare în cadrul CFDP. Cum a ”tratat” voestalpine Railway Systems România criza de personal
Carmen Vlad, reprezentanta voestalpine Railway Systems România din Buzău, companie producătoare de aparate de cale, a explicat faptul că societatea pe care o reprezintă a găsit soluții pentru rezolvarea, cel puțin parțială, a crizei de personal.
Astfel, încă din 2017, când a intrat în vigoare Legea privind învățământul dual, societatea buzoiană a apelat la prevederile acesteia și a format clase de lăcătuși construcții metalice, de sudori și de operatori CNC. Prima promoție a terminat în 2020: au intrat în program 26 de tineri, 19 au absolvit cursurile, zece au fost angajați, iar în momentul de față mai sunt șapte care lucrează la producătorul de macazuri. „Mi-am atins obiectivul ca peste 50% din absolvenți să fie angajați”, a spus ea. Și pentru anul acesta sunt clase deschise la trei licee tehnologice din Buzău.
Însă Carmen Vlad țintește mai sus, sperând să rezolve și problema inginerilor. În acest sens, s-a înființat o organizație non-guvernamentală, care împreună cu Primăria Buzău vrea să acceseze fonduri pentru înființarea unui campus universitar și preuniversitar în localitate. Deja, Universitatea Dunărea de Jos din Galați și-a exprimat disponibilitatea de a participa la acest proiect, care ar înlătura de pe Buzău stigmatul de oraș prăfuit de provincie și ar atrage mai mulți specialiști.
Mihai Frumosu a prezentat la Conferința de Infrastructură proiectul privind achiziția de trenuri de lucru
În finalul dezbaterii, criza forței de muncă din domeniul feroviar a fost sintetizată de același Iulică Măntescu, printr-o întrebare oarecum retorică: „Ieri (miercuri – n.red.), la Conferința de Infrastructură, ni s-au prezentat proiectele de achiziție prin PNRR a unor utilaje de reparare a căii ferate. Un astfel de utilaj necesită, pentru funcționare, 20 de specialiști. Dacă vom cumpăra opt astfel de utilaje, unul pentru fiecare regională, de unde luăm specialiști, în condițiile în care pe porțile facultăților nu ies mai mult de 50 de ingineri pe an?”.
Proiectul de achiziție a trenurilor de lucru prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență a fost prezentat miercuri, în prima zi de desfășurare a Conferinței de Infrastructură 2022, de Mihai Frumosu, expert senior pe probleme de Transport la Banca Europeană de Investiții (BEI).
Un tren de refacție a căii ferate care acționează la nivelul infrastructurii, fără afectarea substratului, ar avea o capacitate de lucru de 250 km pe an și ar necesita pentru operare zece specialiști. Cel de-al doilea tip de tren de refacție (cel la care a făcut referire Iulică Măntescu) ar urma să poată interveni și asupra substratului căii ferate și ar putea reabilita anual 50 km, operat de 20 de specialiști.
Potrivit lui Mihai Frumosu, principalele avantaje ale utilizării trenurilor de lucru sunt: ridicarea restricțiilor și creșterea vitezei de circulatie cu cel putin 120 km/oră pentru călători și la cel puțin 80 km/oră pentru trenurile de marfă; ridicarea restricțiilor de tonaj și asigurarea unei capacități portante de cel puțin 22,5 tone/osie; creșterea siguranței în transportul feroviar de marfă și de călători; reducerea impactului transporturilor asupra mediului, inclusiv asupra populației.
El a menționat că studiile de fezabilitate în vederea cumpărării de trenuri de lucru pentru infrastructura feroviară sunt în fazele finale și că apoi se va trece la procedura de achiziție propriu-zisă. „Avem un deficit de mentenanță la nivelul căii ferate care este la un nivel de criză”, a mai spus oficialul de la București al Băncii Europene de Investiții.
Intervențiile de tip Quick Wins, vitale pentru calea ferată
În prezentarea sa, Mihai Frumosu s-a referit și la intervențiile de tip Quick Wins, care reprezintă lucrări de eliminare a restricțiilor de viteză pentru restabilirea parametrilor tehnici ai suprastructurii căii.
Practic, se fac lucrări de înlocuire la rând a elementelor componente ale suprastructurii căii pe linii curente și directe în cadrul cărora se utilizează doar materiale de cale noi. De asemenea, se pot face lucrări de înlocuire la rând a elementelor componente ale suprastructurii căii pe linii abătute din stații, în cadrul cărora se utilizează și materiale de cale recuperate. Acestea sunt și ele finanțate prin PNRR.
Share
Facebook
X
LinkedIn
Telegram
Tumblr
WhatsApp
VK
Mail