Uniunea Europeană nu ar trebui să se bazeze pe livrări suplimentare de țiței și gaze naturale din Statele Unite ale Americii (SUA) în această iarnă, producătorii de hidrocarburi din formațiuni de șist avertizând, potrivit Financial Times, că nu pot crește livrările de petrol și gaze la timp pentru a atenua criza energetică europeană din această iarnă.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Ce se va întâmpla cu prețurile la energie în România și care va fi situația la iarnă urmează să fie anunțat la Profit Energy.forum, programat pentru 3 octombrie.
Conferința, organizată la Hotel JW Marriott cu sprijinul Engie, Romgaz, Transgaz și OMV Petrom, va fi transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
Acesta ar putea fi de altfel și motivul pentru care Comisia Europeană a decis să nu adopte o măsură de plafonare a prețului de import al gazelor naturale.
În aceste condiții, scăderea exporturilor rusești, inevitabilă la țiței, ca urmare a intrării în vigoare în totalitate pe 5 decembrie a embargoului impus importului maritim de petrol rusesc, va majora din nou prețurile petrolului la peste 100 de dolari pe baril.
Deși în ultimele săptămâni, prețurile internaționale țițeiului și gazelor s-au diminuat, secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a avertizat recent că embargoul impus de UE „ar putea provoca o nouă creștere a prețului petrolului”.
Cu toate acestea, directorii executivi ai principalelor companii producătoare de hidrocarburi din formațiuni de șist susțin că nu vor putea să-și intensifice aprovizionarea suficient de repede pentru a preveni penuria de pe piața europeană din această iarna. Asta, deși, potrivit Financial Times, dețin rezerve importante de petrol și gaze naturale care ar putea fi folosite pentru a atenua criza energetică europeană.
“SUA nu poate extrage cu mult mai mult decât în prezent. Producția noastră este cea care este”, a afirmat Wil VanLoh, CEO-ul grupului de capital privat Quantum Energy Partners, unul dintre cei mai mari investitori în industria de hidrocarburi din formațiuni de șist.
„Nu va urma niciun bail-out (al Europei - n.r.). Nici pe partea de petrol, nici pe cea de gaze”, a avertizat VanLoh.
Exporturile de petrol și gaze lichefiate din SUA au crescut în acest an, companiile de profil americane profitând de prețurile mai mari din Europa, însă în prezent se situează în apropierea nivelului maxim posibil, susțin șefii acestora.
Potrivit estimărilor lor, creșterea producției de țiței se va situa sub prognozele guvernului american cu aproximativ 1 milion de barili pe zi în acest an.
Chestionat în legătură cu perspectiva unei creșteri a producției de țiței și gaze de șist în SUA, Scott Sheffield, directorul executiv al Pioneer Natural Resources, s-a declarat sceptic: „Nu, nu văd de unde!”.
“Nu efectuăm noi foraje și nu văd pe nimeni altcineva care face acest lucru”, a precizat Sheffield, care conduce unul dintre cei mai mari producători de petrol din SUA. Drept urmare, susține acesta, prețurile țițeiului ar putea crește la peste 120 de dolari pe baril în iarnă, pe măsură ce oferta se restrânge.
Agenția Internațională pentru Energie (AEI) a estimat recent că vânzările de petrol din Rusia, cel mai mare exportator de țiței din lume, ar putea scădea cu aproape 20% odată cu intrarea deplină a embargoului impus de UE pe 5 decembrie. Prețurile țițeiului Brent au crescut cu 1%, la 94 de dolari pe baril, în urma publicării raportului AEI.
Creșterea producției de de hidrocarburi din formațiuni de șist din ultimul deceniu a transformat SUA în cel mai mare producător de petrol din lume, producția înainte de pandemie atingând 13 milioane barili/zi, mai mult de 10% din oferta globală. Majorarea producției de șist din SUA a acoperit singură creșterea cererii globale în ultimii ani pre-pandemici, ajutând la menținerea sub control a prețurilor țițeiului.
Însă, în urma prăbușirii prețurilor petrolului, efect al carantinării economiilor decise de în pandemie de majoritatea statelor, investițiile companiilor americane în upstream s-au diminuat, producția din SUA revenindu-și mult mai lent, ajungând la un nivel de 12,1 milioane barili/zi săptămâna trecută.
În plus, îngrijorări pe partea de ofertă vin și din partea OPEC, cartel care a anunțat recent adoptarea unui plan de reducere a producției.
Chiar dacă giganții Chevron și ExxonMobil și-au intensificat activitatea de forare de noi sonde, numărul total de platforme operaționale a stagnat în SUA în ultimele săptămâni, iar productivitatea per sondă a scăzut.
Potrivit Ben Dell, CEO-ul grupului de private equity Kimmeridge Energy, investitorii de pe Wall Street în industria de șist nu vor aproba creșteri ale producției, preferând un model cu producție redusă și profit ridicat.
Motivul: în actualul context inflaționist, costurile de oportunitate în alocarea capitalului sunt extrem de importante. “Disponibilitatea capitalului este extrem de limitată”, afirmă acesta.
Creșterile modeste ale ofertei din SUA din lunile următoare „nu vor schimba lucrurile la scară globală. Poate fi periculos să credem că producția acestei energii ieftine poate crește în continuu, mai ales pe partea de petrol”, avertizează și Matt Gallagher, CEO-ul Greenlake Energy Ventures.
Declarațiile șefilor din industria de șist au fost făcute după ce administrația americană le-a cerut să crească oferta, secretarul american pentru energie Jennifer Granholm descriind țara ca fiind pe „pe picior de război”.
La rândul său, secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a anunțat că SUA lucrează cu partenerii G7 pentru a stabili posibile scutiri de la embargoul rusesc pentru a evita apariția unui șoc pe partea de aprovizionare.
